Brand de tara,brand de Iasi


CE ESTE BRANDINGUL DE TARA?
Brandingul de tara este un set de programe care face ca un stat sa se diferentieze de altul. Acest proces are menirea de a oferi o identitate tarii respective, formand o imagine reala, pozitiva si atragatoare. In fond, este cartea de vizita a unei tari.
Toti il incep cu aceeasi inocenta, dar nimeni nu ii da de capat. Zamislirea lui a trecut prin chinurile facerii mai ceva ca manastirea mesterului Manole. De 17 ani incoace, brandul nostru de tara isi asteapta propria Ana care sa-l ridice in ochii occidentalilor.
Romania investeste in crearea unui brand de tara. Foarte putine tari au avut insa succes intr-un astfel de demers.
Publicul vizat in principal de campaniile pentru brandul de tara sunt asa-numitii stakeholders: turisti si oameni de afaceri. In cadrul procesului de branding, sunt incluse programe de educatie, sociale, de arhitectura, turistice, mediu, investitii si diaspora. Brandingul unei tari este un proiect complex, realizat de obicei de un consortiu de companii de branding, PR si publicitate. Acestea au responsabilitatea de “a redesena” imaginea institutiilor statului (ministere, politie, agentii guvernamentale etc.) Brandingul de tara cucereste lumeaIn general, un proiect de branding de tara dureaza intre patru si cinci ani. In ultimii zece ani, multe tari au realizat astfel de proiecte: Noua Zeelanda se pozitioneaza in “virginitatea vietii si naturii”. Sub aceasta “palarie” sunt incluse calitatea marfurilor si serviciilor din aceasta tara: vinul, lana pura si destinatiile turistice. Marea Britranie s-a afirmat prin conceptul “Cool Britania”. Campania a avut menirea de a inlatura perceptia potrivit careia englezii sunt... plictisitori si stupizi. Malaysia si Croatia au pus accentul pe turism.
BRANDUL DE IASI
Iaşi, 27 octombrie 2005 – Primul pas în construirea unui brand de oraş pentru Iaşi a fost făcut marţi, 25 octombrie 2005, într-o discuţie publică iniţiată de Grapefruit şi Prefectura Iaşi.Alături de organizatori, la discuţie au participat reprezentanţi ai Primăriei municipiului, ai Consiliului Local şi ai celui Judeţean, reprezentanţi ai marilor companii ieşene, oameni de cultură, artişti, reprezentanţii principalelor instituţii de învă, instituţii şi organizaţii non-profit, presa locală, scrisă şi audiovizuală. După o scurtă introducere în branding şi o prezentare a particularităţilor brandingului de loc, cei prezenţi au dezbătut procesul efectiv de lucru, potenţialele direcţii de dezvoltare ale brandului Iaşi, precum şi resursele necesare pe termen lung pentru un astfel de proiect.„Iaşul trebuie să-şi afirme prezenţa şi punctele tari într-un mod mult mai susţinut şi mai coerent decât a făcut-o până acum. Aceasta este o sarcină care priveşte toţi ieşenii, indiferent de domeniul lor de activitate sau de convingerile politice. În unire stă puterea”, a afirmat dl. Radu Prisăcaru, prefectul judeţului Iaşi, în încheierea evenimentului.Procesul va continua prin crearea unei asocieri formale, non-profit, între persoanele şi instituţiile interesante şi capabile să participe la efortul de branding de oraş, în vederea organizării, coordonării şi finanţării pe termen lung a proiectului.

Efectele migratiei fortei de munca asupra copiilor
Desi un subiect amplu mediatizat, situatia copiilor cu parinti plecati in strainatate la munca a fost putin studiata. In acest moment nu se cunoaste nici numarul acestora si nici consecintele negative sau pozitive generate de plecarea parintilor la munca in strainatate. Exista unele date statistice oficiale (din pacate insuficiente), precum si cateva studii ale unor organizatii non-guvernamentale (cel mai cunoscut este Singur acasa al Asociatiei Alternative Sociale); aceste studii sesizeaza unele dintre problemele aparute si sunt un bun punct de start. De aceea, in abordarea acestei teme vom incepe prin a completa datele pe care le detinem cu o cercetare axata pe institutiile care interactioneaza sau au atributii in domeniul protectiei copilului, precum si pe insasi copiii in cauza.Obiectivele specifice al componentei sunt sa determine care este impactul absentei parintilor plecati la munca in strainatate asupra copiilor ramasi in tara si sa propuna masuri prin care efectele negative pot fi diminuate. Pentru a atinge aceste obiective, sunt prevazute urmatoarele activitati:- realizarea unui sondaj de opinie printre elevi de gimnaziu. Vor fi intervievati de catre operatori profesionisti un numar de aproximativ 2.000 de elevi din aproximativ 200 de scoli de pe intreg cuprinsul tarii (numerele exacte vor fi determinate prin metode probabilistice, astfel incat sa fie cuprins in cercetare un esantion reprezentativ la nivel national si unul suplimentar de copii ai caror parinti – unul sau amandoi – sunt plecati in strainatate). Interviurile vor cuprinde intrebari usor de inteles care vizeaza stilul de viata, componenta familiei, performante scolare, starea de sanatate, bunastarea (starea materiala) familiei, unele comportamente si valori. Toate interviurile vor fi anonime si in nici un fel identitatea respondentilor nu va putea fi identificata. Folosind acest instrument se pot determina principalele deosebiri care apar la copii ai caror parinti sunt absenti. In plan secundar, datele pot fi folosite pentru a descrie profilurile dominate ale elevilor de gimnaziu, in functie de diferite variabile demografice, lucru foarte util in vederea dezvoltarii altor programe educationale. Datele vor fi disponibile gratuit tuturor celor interesati.- realizarea unei serii de interviuri cu decidenti locali (primarie, consiliu local), asistenti sociali, profesori, directori de scoli si parinti, din zone si comunitati cu incidenta mare a migratiei. Scopul acestei cercetari este sa determinam care sunt principalele tipuri de interventii de succes ale comunitatii locale pentru sprijinirea acestor copii si care sunt nevoile scolii si ale autoritatilor locale (cunostinte, resurse materiale, vointa politica etc.) pentru a furniza eficient astfel de proiecte.- realizarea unei analize comparative a tipurilor de masuri luate in alte tari (in principal europene) care s-au confruntat in trecut cu o situatie similara.Plecarea unuia sau ambilor părinţi este în strânsă relaţie cu găsirea şi ocuparea unui loc de muncă pe piaţa forţei de muncă externă, cu restabilirea echilibrului financiar şi material din mediul familial, cu creşterea nivelului de trai, manifestându-se ca un fenomen social (Irimescu, Gabriela, 2006). Efectele sunt resimţite atât de familie, în care au loc schimbări de structură, dinamică şi funcţionalitate, cât şi de copil care se confruntă cu o varietate de probleme. Prin prezentul demers ştiinţific, Fenomenul Migraţiei şi Criza Familială, am urmărit identificarea şi evidenţierea modificărilor esenţiale prin care a trecut familia şi consecinţele migraţiei părinţilor în străinătate pentru un loc de muncă, asupra familiei în general şi asupra copilului în mod particular. El cuprinde o parte teoretică şi una practică, părţii teoretice alocându-i-se primele trei capitole iar celei practice ultimul capitol. Structura tuturor capitolelor lucrării este redată succint în cele ce urmează. În capitolul întâi am prezentat noţiuni generale cu privire la familie modificările prin care a trecut până în prezent, situaţia acesteia în epoca actuală, funcţiile familiei şi rolul părinţilor în formarea armonioasă a personalităţii copilului. În capitolul doi am analizat diverse definiţii ale conceptului de migraţie, manifestările, caracteristicile, factorii care influenţează fenomenul migraţionist, instituţiile implicate în gestionarea acestui fenomen în România, elemente de legislaţie şi consecinţele la nivel global. În capitolul trei am reliefat noţiunile generale despre conceptul de criză şi am detaliat modul în care absenţa unuia sau ambilor părinţi pe fondul migraţiei externe pentru muncă afectează structura, dinamica şi funcţionalitatea mediului familial, multiplele imagini ale crizei în familie, precum şi efectele asupra dezvoltării copiilor. În partea practică a lucrării, ce include capitolul patru, am prezentat investigaţia sociologică realizată în cadrul şcolii generale din satul Tămăşeni, comuna Tămăşeni, judeţul Neamţ, atât din perspectivă cantitativă cât şi din perspectivă calitativă. Investigaţia a constat în realizarea unei anchete sociologice pe bază de chestionar pe un lot format din 109 elevi cu vârsta cuprinsă între 10 şi 16 ani şi a unor interviuri cu profesionişti din domeniul didactic, religios, medical şi al asistenţei sociale. Scopul investigaţiei a fost creionarea unei imagini a familiei afectate de fenomenul migraţiei externe, identificarea motivelor care au stat la baza deciziei de a pleca la muncă în străinătate , modul în care copiii sunt afectaţi de plecarea unuia sau ambilor părinţi, calitatea relaţiei copil persoană de îngrijire, problemele care se pot sau nu ameliora dacă unul sau ambii părinţi s-ar întoarce în mediul familial. Maniera de prezentare a rezultatelor îmbină datele statistice, cantitative, cu fragmente din interviurile luate profesioniştilor din domeniul protecţiei copilului din comunitate.


Amintiri din vacanta




Chiar daca a fost o perioada destul de scurta,pot spune ca m-am distrat in aceasta vacanta mai mult decat mi-as fi planuit. Cu toate acestea, ma bucur ca a inceput scoala.