Toleranta si INTOLERANTA

Toleranta si INTOLERANTA
Toleranţă (lat.: tolerare = a suporta) este un termen social, etic şi religios aplicat la o colectivitate sau la un individ, care defineşte respectul libertăţii altuia, a modului său de gândire şi de comportare, precum şi a opiniilor sale de orice natură (politice, religioase etc.). Toleranta inseamna bunul simt de a nu fi egoist si a intelege ca ceva ce pentru tine este poate lipsit de importanta pentru altul vine pe primul loc. Lipsa tolerantei este egoism iar egoismul este sursa tuturor relelor din lume.
Dupa cum stim foarte bine,in tara noastra si nu numai,intalnim foarte des cazuri de intoleranta pe strada,la scoala,in biserica,cat si in propriile familii.Este posibil asa ceva intr-o tara europeana?Suntem oare o tara europeana din acest punct de vedere???Priviti imaginea alaturata!
TOLERANTA ar trebui sa fie cultivata inca din scoala:inchide apa lasata deschisa,ridica hartia aruncata pe jos de altul(in fata lui pentru a se simti jenat)inchide lumina lasata deschisa(poate din neglijenta;nu uita ca unii isi scriu lectile la lumina lumanarii)
AR TREBUI SA NE TREZIM,SA NE SCHMBAM PROPRIUL COMPORTAMENT PENTRU CA DISTRUGEM LUMEA IN CARE LOCUIM NOI INSINE !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Dezvoltarea durabila

V-aţi pus vreodata problema dezvoltării durabile?

Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-economică, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice şi elementele capitalului natural.
Dezvoltarea durabilă urmareşte şi încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situaţie în care se regăseşte un raport de tipul om/mediu, fie ca e vorba de mediu înconjurător, economic sau social.
Durabilitatea pleaca de la ideea ca activitatile umane sunt dependente de mediul inconjurator si de resurse. Sanatatea, siguranta sociala si stabilitatea economica a societatii sunt esentiale in definirea calitatii vietii.


Peste 30 de tineri sibieni, dar şi din Bucureşti, Cluj şi Sinaia se adună în 24 iulie la Călţun, în munţii Făgăraş, zonă pe care vor s-o lase lună în urma lor. Timp de 6 zile, până în 30 iulie, tinerii vor strânge toate gunoaiele din zonă, le vor depozita în saci de plastic şi le vor duce până la o zonă accesibilă cu elicopterul.
O societate durabila, este cea care isi modeleaza sistemul economic si social astfel incat resursele naturale si sistemele de suport ale vietii sa fie mentinute.

Pentru a avea parte de o societare într-adevar durabilă,de noi depinde în primul rând aceasta,întrucât mediul înconjurător în care trăim este esenţial durabilităţii acestui concept.

Ţăranul este unul dintre puţinii oameni care experimentează nemijlocit sentimentul de dragoste fata de Dumnezeu. În cazul altor ocupaţii sau meserii (mai ales al celor specifice contextului de astăzi), Dumnezeu este perceput cu mai puţină intensitate sau nu mai este perceput deloc. Ţăranii, însa, trudesc pământul, ştiind cu întreaga lor fiinţă că grâul se va face “dacă vrea Dumnezeu” sau “dacă dă Dumnezeu ploaie”. Această învecinare cu Dumnezeu prin pământ a dat ţăranului român o adâncă senzaţie de ancorare în sacru, de raportare la lumea de dincolo, raportare petrecută în orice moment, chiar şi la cel mai neînsemnat gest. De aceea, ziua şi noaptea, somnul şi munca, cina şi sărbătorile se circumscriau unor reguli precise, izvodite de cuminţenia pământului, transmise şi respectate din generaţie in generaţie cu religiozitate.

Pentru sat, Paştele nu era o simplă zi de petrecere şi veselie, ci un praznic adevărat la care se ajunge cu truda celor şase săptămâni de post, care însemnau, pentru gospodarul casei, cele mai intense săptămâni de muncă la câmp, iar pentru gospodină, răstimpul dedicat în întregime ţesutului. De-a lungul postului, gospodina trebuia să ţeasă cămăşi noi pentru toţi ai casei, ca fiecare să o îmbrace în ziua Paştilor, să se înnoiasca, adică, de Învierea Domnului. Săptămâna Mare era o perioadă cu totul specială în care ţăranii îsi îngrijeau gospodăriile pentru a fi cât mai curate la marea sărbătoare, iar femeile se îndeletniceau, în Joia sau Vinerea Mare, cu încondeiatul ouălor.

Chiar şi astăzi, in ciuda superficia-lităţii cu care se sărbătoreşte Paştele în unele locuri, obiceiul de a roşi ouă s-a păstrat în toate zonele şi se practică aproape în fiecare casă. Alte datini ţărăneşti, uitate în mare parte astăzi, împodobeau sărbătoarea Învierii de altădată, arătând credinţa oamenilor în caracterul ei cu totul excepţional, fast. Astfel, în noaptea Învierii, pe când toată suflarea satului se afla în biserică pentru a participa la slujbă, unii bărbaţi, mai ales cei tineri, aşteptau pe malul unei ape curgătoare să audă clopotul tras în momentul când preotul rostea cu glas mare “Hristos a Înviat!” şi se aruncau în apă, convinşi fiind că tot anul aveau să fie sănătoşi.

La masa de Paşti, capul familiei ciocnea un ou roşu cu soţia sa, pentru a se întâlni pe lumea cealaltă, şi apoi tăia oul în feliuţe mici, dând câte una fiecăruia din cei invitaţi la masă. Aceste feliuţe erau mâncate cu credinţa că, dacă se va rătăci cineva în pădure, va fi sufitrăgeau clopotele continuu, pentru a vesti tuturor Învierea Domnului. cient să-si amintească cu cine a mâncat oul de Paşti şi va găsi drumul cel bun. După masa îmbelsugata, tinerii se adunau în curtea bisericii şi timp de câteva ore, în aşteptarea vecerniei,

2008-Anul internaţional de promovare al dialogului intercultural

Dialogul intercultural este esenţial în cadrul societăţii complexe în care trăim. De aceea, Uniunea Europeană îi dedică un an tematic.
Se spune despre spanioli c-ar fi mândri şi orgolioşi, despre englezi că sunt încrezuţi, pe când germanii sunt consideraţi riguroşi şi disciplinaţi, iar francezii aroganţi…Toate acestea nu sunt decât idei preconcepute, transmise din generaţie în generaţie, care adesea arată fie că nu-i cunoaştem pe ceilalţi, fie că îi înţelegem greşit.
Originile etnice sau religiile diferite accentuează incapacitatea de înţelegere reciprocă dincolo de graniţele Europei sau în relaţie cu populaţiile care au ales calea imigrării. Câţi europeni nu confundă oare religia musulmană cu islamismul?
Cel mai bun mod de a combate prejudecăţile este iniţierea unui schimb, sub forma unui dialog intercultural .
Diferenţele culturale se fac simţite în numeroase domenii, fie că este vorba despre libertatea presei, lupta împotriva discriminărilor şi a rasismului, integrarea imigranţilor sau politica în domeniul educaţiei.
De aceea, Uniunea Europeană a decis ca anul 2008 să fie Anul european al dialogului intercultural. Obiectivele acestui demers sunt multiple:
sensibilizarea europenilor faţă de importanţa dialogului;
promovarea valorilor comune şi a noţiunii de respect reciproc;
încurajarea schimburilor culturale şi a dezbaterilor.
O atenţie deosebită va fi acordată dialogului interconfesional.
De-a lungul acestui an tematic, se vor organiza o campanie de informare şi o serie de evenimente pentru care a fost prevăzut un buget de 10 milioane de euro. De asemenea, Uniunea va realiza studii şi consultări care vor permite o monitorizare pe termen lung. Anul tematic se va încheia cu un forum intercultural care va reuni societatea civilă, reprezentanţi ai diferitelor confesiuni, precum şi politicieni.

Traditia Martisorului

Din batrani se spune ca dupa cum este vremea in prima zi a lui martie, asa va fi toata primavara, dar si vara. De aceasta zi se leaga "martisorul" - obiceiul care da numele lunii. Dupa credinta populara, cine poarta martisor va fi sanatos si va avea noroc. Martisorul era alcatuit pe vremuri din doua fire de lana, unul alb si unul rosu sau negru, fire care simbolizau cele doua anotimpuri. Acest snurulet era facut de femei, care il legau la gatul si la mana copiilor. Insa nu doar copiii purtau martisorul, ci si tinerii si adultii. Mai mult, snuruletul ce vestea primavara era legat si la coarnele vitelor din gospodarie sau la poarta grajdului, pentru a proteja gospodaria. In timpurile de demult, aceasta zi era inceput de an, moment in care crestea necesitatea oamenilor de a se proteja. Ulterior, de acest snurulet rosu cu alb a fost agatata o moneda de argint sau de aur, sau chiar un medalion, indeplinind functia de talisman. Martisorul se poarta pana in momentul in care infloresc trandafirii sau visinii. Atunci firul rosu se pune pe un trandafir sau pe o ramura a unui visin. In alte regiuni, martisorul se poarta atat cat dureaza zilele Babelor sau pana la Florii, cand se scoate si se agata de crengile unui copac. Se crede ca, daca pomul va rodi, omul va avea noroc. Atunci cand martisorul este aruncat dupa o pasare, purtatorul va fi usor precum pasarea. Monedele desprinse de pe snurulet erau pastrate pana la Sf. Gheorghe, cand fetele isi cumparau cu ele cas proaspat si vin rosu, pentru a fi imbujorate precum vinul si albe precum casul. Conform unei alte traditii se spune ca in ziua de 1 martie fetele trebuie sa se spele cu apa obtinuta din zapada, pentru a avea tenul curat si luminos. In satele transilvanene martisorul se agata si la porti, ferestre, la coarnele animalelor, la toarta galetilor, pentru indepartarea deochiului, a spiritelor rele, pentru a invoca viata, puterea regeneratoare care se crede ca ar fi stimulata prin insasi "culoarea vietii". Cei din Bihor cred ca apa de ploaie adunata la 1 Martie, ii va face mai frumosi si sanatosi daca se spala cu ea. In Banat fetele aduna stropi de apa sau nea de pe frunzele fragilor din padure, ca sa se spele pe obraji, rostind un desc⮴ec, al "dragobetului de dragoste" care suna astfel: "Floare de fraga/Din luna lui Mart/La toata lumea sa fiu draga./Uraciunile sa le desparti" In Dobrogea martisorul se purta pana la venirea berzelor, apoi era aruncat spre inaltul cerului ca norocul sa fie mare si inaripat. Martisorul era un dar ce-si trimiteau romanii, unul altuia, in ziua de 1 Martie. Se constituia dintr-un banut de aur spanzurat de un gaietan de matase impletit cu fire albe si rosii, pe care persoana ce-l primea in dar il purta la gat pana cand intalnea cea dintai roza inflorita, pe crengile careia depunea apoi darul primit. Banutul insemna imbelsugarea, firele albe si rosii ale gaietanului simbolizau fata alba precum crinul si rumena ca roza, iar ofranda facuta reginei florilor era o salutare poetica adresata primaverii. Atestari documentare din secolul trecut Martisorul reprezinta in fapt firul rasucit rosu alb, si nu obiectul ornamental care se leaga de acest fir, component adaugat ulterior martisorului. Atestarile documentare din secolul trecut atribuie martisorului functia de protector impotriva deochiului. Martisorul se lega la gatul sau la mana copiilor mici, pentru a-i feri de deochi si pentru sanatate si noroc, in sensul propriu al cuvantului. Snurul impletit in alb si rosu "leaga" bolile.

u

Brand de tara,brand de Iasi


CE ESTE BRANDINGUL DE TARA?
Brandingul de tara este un set de programe care face ca un stat sa se diferentieze de altul. Acest proces are menirea de a oferi o identitate tarii respective, formand o imagine reala, pozitiva si atragatoare. In fond, este cartea de vizita a unei tari.
Toti il incep cu aceeasi inocenta, dar nimeni nu ii da de capat. Zamislirea lui a trecut prin chinurile facerii mai ceva ca manastirea mesterului Manole. De 17 ani incoace, brandul nostru de tara isi asteapta propria Ana care sa-l ridice in ochii occidentalilor.
Romania investeste in crearea unui brand de tara. Foarte putine tari au avut insa succes intr-un astfel de demers.
Publicul vizat in principal de campaniile pentru brandul de tara sunt asa-numitii stakeholders: turisti si oameni de afaceri. In cadrul procesului de branding, sunt incluse programe de educatie, sociale, de arhitectura, turistice, mediu, investitii si diaspora. Brandingul unei tari este un proiect complex, realizat de obicei de un consortiu de companii de branding, PR si publicitate. Acestea au responsabilitatea de “a redesena” imaginea institutiilor statului (ministere, politie, agentii guvernamentale etc.) Brandingul de tara cucereste lumeaIn general, un proiect de branding de tara dureaza intre patru si cinci ani. In ultimii zece ani, multe tari au realizat astfel de proiecte: Noua Zeelanda se pozitioneaza in “virginitatea vietii si naturii”. Sub aceasta “palarie” sunt incluse calitatea marfurilor si serviciilor din aceasta tara: vinul, lana pura si destinatiile turistice. Marea Britranie s-a afirmat prin conceptul “Cool Britania”. Campania a avut menirea de a inlatura perceptia potrivit careia englezii sunt... plictisitori si stupizi. Malaysia si Croatia au pus accentul pe turism.
BRANDUL DE IASI
Iaşi, 27 octombrie 2005 – Primul pas în construirea unui brand de oraş pentru Iaşi a fost făcut marţi, 25 octombrie 2005, într-o discuţie publică iniţiată de Grapefruit şi Prefectura Iaşi.Alături de organizatori, la discuţie au participat reprezentanţi ai Primăriei municipiului, ai Consiliului Local şi ai celui Judeţean, reprezentanţi ai marilor companii ieşene, oameni de cultură, artişti, reprezentanţii principalelor instituţii de învă, instituţii şi organizaţii non-profit, presa locală, scrisă şi audiovizuală. După o scurtă introducere în branding şi o prezentare a particularităţilor brandingului de loc, cei prezenţi au dezbătut procesul efectiv de lucru, potenţialele direcţii de dezvoltare ale brandului Iaşi, precum şi resursele necesare pe termen lung pentru un astfel de proiect.„Iaşul trebuie să-şi afirme prezenţa şi punctele tari într-un mod mult mai susţinut şi mai coerent decât a făcut-o până acum. Aceasta este o sarcină care priveşte toţi ieşenii, indiferent de domeniul lor de activitate sau de convingerile politice. În unire stă puterea”, a afirmat dl. Radu Prisăcaru, prefectul judeţului Iaşi, în încheierea evenimentului.Procesul va continua prin crearea unei asocieri formale, non-profit, între persoanele şi instituţiile interesante şi capabile să participe la efortul de branding de oraş, în vederea organizării, coordonării şi finanţării pe termen lung a proiectului.

Efectele migratiei fortei de munca asupra copiilor
Desi un subiect amplu mediatizat, situatia copiilor cu parinti plecati in strainatate la munca a fost putin studiata. In acest moment nu se cunoaste nici numarul acestora si nici consecintele negative sau pozitive generate de plecarea parintilor la munca in strainatate. Exista unele date statistice oficiale (din pacate insuficiente), precum si cateva studii ale unor organizatii non-guvernamentale (cel mai cunoscut este Singur acasa al Asociatiei Alternative Sociale); aceste studii sesizeaza unele dintre problemele aparute si sunt un bun punct de start. De aceea, in abordarea acestei teme vom incepe prin a completa datele pe care le detinem cu o cercetare axata pe institutiile care interactioneaza sau au atributii in domeniul protectiei copilului, precum si pe insasi copiii in cauza.Obiectivele specifice al componentei sunt sa determine care este impactul absentei parintilor plecati la munca in strainatate asupra copiilor ramasi in tara si sa propuna masuri prin care efectele negative pot fi diminuate. Pentru a atinge aceste obiective, sunt prevazute urmatoarele activitati:- realizarea unui sondaj de opinie printre elevi de gimnaziu. Vor fi intervievati de catre operatori profesionisti un numar de aproximativ 2.000 de elevi din aproximativ 200 de scoli de pe intreg cuprinsul tarii (numerele exacte vor fi determinate prin metode probabilistice, astfel incat sa fie cuprins in cercetare un esantion reprezentativ la nivel national si unul suplimentar de copii ai caror parinti – unul sau amandoi – sunt plecati in strainatate). Interviurile vor cuprinde intrebari usor de inteles care vizeaza stilul de viata, componenta familiei, performante scolare, starea de sanatate, bunastarea (starea materiala) familiei, unele comportamente si valori. Toate interviurile vor fi anonime si in nici un fel identitatea respondentilor nu va putea fi identificata. Folosind acest instrument se pot determina principalele deosebiri care apar la copii ai caror parinti sunt absenti. In plan secundar, datele pot fi folosite pentru a descrie profilurile dominate ale elevilor de gimnaziu, in functie de diferite variabile demografice, lucru foarte util in vederea dezvoltarii altor programe educationale. Datele vor fi disponibile gratuit tuturor celor interesati.- realizarea unei serii de interviuri cu decidenti locali (primarie, consiliu local), asistenti sociali, profesori, directori de scoli si parinti, din zone si comunitati cu incidenta mare a migratiei. Scopul acestei cercetari este sa determinam care sunt principalele tipuri de interventii de succes ale comunitatii locale pentru sprijinirea acestor copii si care sunt nevoile scolii si ale autoritatilor locale (cunostinte, resurse materiale, vointa politica etc.) pentru a furniza eficient astfel de proiecte.- realizarea unei analize comparative a tipurilor de masuri luate in alte tari (in principal europene) care s-au confruntat in trecut cu o situatie similara.Plecarea unuia sau ambilor părinţi este în strânsă relaţie cu găsirea şi ocuparea unui loc de muncă pe piaţa forţei de muncă externă, cu restabilirea echilibrului financiar şi material din mediul familial, cu creşterea nivelului de trai, manifestându-se ca un fenomen social (Irimescu, Gabriela, 2006). Efectele sunt resimţite atât de familie, în care au loc schimbări de structură, dinamică şi funcţionalitate, cât şi de copil care se confruntă cu o varietate de probleme. Prin prezentul demers ştiinţific, Fenomenul Migraţiei şi Criza Familială, am urmărit identificarea şi evidenţierea modificărilor esenţiale prin care a trecut familia şi consecinţele migraţiei părinţilor în străinătate pentru un loc de muncă, asupra familiei în general şi asupra copilului în mod particular. El cuprinde o parte teoretică şi una practică, părţii teoretice alocându-i-se primele trei capitole iar celei practice ultimul capitol. Structura tuturor capitolelor lucrării este redată succint în cele ce urmează. În capitolul întâi am prezentat noţiuni generale cu privire la familie modificările prin care a trecut până în prezent, situaţia acesteia în epoca actuală, funcţiile familiei şi rolul părinţilor în formarea armonioasă a personalităţii copilului. În capitolul doi am analizat diverse definiţii ale conceptului de migraţie, manifestările, caracteristicile, factorii care influenţează fenomenul migraţionist, instituţiile implicate în gestionarea acestui fenomen în România, elemente de legislaţie şi consecinţele la nivel global. În capitolul trei am reliefat noţiunile generale despre conceptul de criză şi am detaliat modul în care absenţa unuia sau ambilor părinţi pe fondul migraţiei externe pentru muncă afectează structura, dinamica şi funcţionalitatea mediului familial, multiplele imagini ale crizei în familie, precum şi efectele asupra dezvoltării copiilor. În partea practică a lucrării, ce include capitolul patru, am prezentat investigaţia sociologică realizată în cadrul şcolii generale din satul Tămăşeni, comuna Tămăşeni, judeţul Neamţ, atât din perspectivă cantitativă cât şi din perspectivă calitativă. Investigaţia a constat în realizarea unei anchete sociologice pe bază de chestionar pe un lot format din 109 elevi cu vârsta cuprinsă între 10 şi 16 ani şi a unor interviuri cu profesionişti din domeniul didactic, religios, medical şi al asistenţei sociale. Scopul investigaţiei a fost creionarea unei imagini a familiei afectate de fenomenul migraţiei externe, identificarea motivelor care au stat la baza deciziei de a pleca la muncă în străinătate , modul în care copiii sunt afectaţi de plecarea unuia sau ambilor părinţi, calitatea relaţiei copil persoană de îngrijire, problemele care se pot sau nu ameliora dacă unul sau ambii părinţi s-ar întoarce în mediul familial. Maniera de prezentare a rezultatelor îmbină datele statistice, cantitative, cu fragmente din interviurile luate profesioniştilor din domeniul protecţiei copilului din comunitate.


Amintiri din vacanta




Chiar daca a fost o perioada destul de scurta,pot spune ca m-am distrat in aceasta vacanta mai mult decat mi-as fi planuit. Cu toate acestea, ma bucur ca a inceput scoala.